Aspecte psihologice ale dependentei de ecrane

De ce petrecem mult timp in fata ecranelor?

Gratificare instantanee (obtinerea starii de fericire imediat):

In timpul utilizarii telefonului, creierul nostru primeste dopamina. Dopamina face parte din grupul hormonilor fericirii. Cand realizam ceva si suntem fericiti inseamna ca avem o secretie mai mare a dopaminei in creier. Cu cat petrecem mai mult timp pe ecrane cu atat creierul nostru primeste mai multa dopamina.

Scrolarea (glisarea ecranului):

Aplicatiile de social media vin mereu cu subiecte de interes pentru utilizator (nu au un sfarsit); aceste aplicatii ne studieza interesele, preocuparile generand continut de interes ceea ce il determina pe utilizator sa fie angrenat timp indelungat in activitatea pe care o desfasoara.

Sindromul FOMO sau teama de a nu rata ceva de pe retelele de socializare:

In randul adolescentilor apare aceasta frica deoarece retelele sociale promoveaza continuturi in care toata lumea se distreaza cand tu nu esti prezent, ca au vieti interesante si implinite comparativ cu tine.

     In prezent, sunt cercetari care au aratat ca atunci cand telefonul este utilizat in pauzele de la serviciu vom avea dificultati de concentrare cand trebuie sa revenim la sarcinile contractuale. Chiar daca renuntam usor la telefon, este posibil ca performanta sa fie afectata.

     Dependenta de ecrane este o problema din ce in ce mai frecventa in societatea moderna, afectand oameni de toate varstele. Aceasta se refera la utilizarea excesiva a dispozitivelor electronice, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele, computerele si televizoarele, care poate duce la consecinte negative asupra sanatatii fizice si mentale.

Cauze:

• dispozitivele sunt usor accesibile si pot fi utilizate in orice moment.

• multe platforme sociale si jocuri online stimuleaza interactiunea sociala, ceea ce poate face dificila limitarea timpului petrecut in fata ecranului.

• notificarile si mesajele continue pot crea o dependenta de atentie.

Aspecte psihologice ale dependentei de ecrane:

Anxietate si depresie: 

• utilizarea excesiva a ecranelor poate conduce la cresterea nivelului de anxietate si depresie;
• interactiunile online pot inlocui relatiile interumane reale, ceea ce poate duce la sentimente de izolare si nefericire.

Dificultati de concentrare:

• excesul de stimuli vizuali si informatii poate afecta capacitatea de concentrare;
• persoanele dependente de ecrane pot avea dificultati in a se concentra asupra sarcinilor importante, ceea ce poate afecta performanta academica sau profesionala.

Probleme de somn:

• utilizarea dispozitivelor electronice inainte de culcare poate perturba somnul;
• lumina albastra emisa de ecrane interfereaza cu productia de melatonina, hormonul responsabil de somn, ceea ce poate duce la insomnie si oboseala.

Scaderea empatiei:

• interactiunile online pot diminua capacitatea de a empatiza cu ceilalti, deoarece comunicarea fata in fata este esentiala pentru dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale.

Comportamente compulsive:

• dependenta de ecrane poate duce la comportamente compulsive, cum ar fi verificarea frecventa a notificarilor sau a retelelor sociale, ceea ce poate afecta calitatea vietii si relatiile personale.

Impact asupra stimei de sine:

• compararea cu altii pe retelele sociale poate afecta negativ stima de sine, deoarece utilizatorii pot fi influentati de imagini si mesaje nerealiste despre succes si frumusete.

Simptome:

• Timp excesiv petrecut pe dispozitive.
• Neglijarea activitatilor fizice sau a relatiilor interumane.
• Dificultati de concentrare in afara mediului digital.
• Stari de anxietate sau iritabilitate atunci cand nu se poate accesa un dispozitiv.

Consecinte:

• Probleme de sanatate: Durerea de spate, oboseala oculara, tulburarile de somn.

• Impact social: Deteriorarea relatiilor personale si a abilitatilor de comunicare.

• Probleme emotionale: Anxietate, depresie sau stres.

Dependenta de ecrane poate avea multiple efecte negative asupra oamenilor, atat din punct de vedere fizic, cat si mental si social.

Iata cateva dintre principalele efecte:

Efecte fizice:

• Probleme de vedere: utilizarea indelungata a ecranelor poate duce la oboseala oculara, sindromul vederii la calculator (CVS) si alte probleme de vedere.

• Sedentarism: utilizarea indelungata a ecranelor duce adesea la un stil de viata sedentar, ceea ce poate contribui la obezitate si la afectiuni cardiovasculare.

• Durere musculara si articulara: postura incorecta in timpul utilizarii ecranelor poate provoca dureri de spate, gat si articulatii.

Efecte sociale:

• Izolare sociala: desi ecranele pot facilita comunicarea, utilizarea excesiva a acestora poate duce la izolarea sociala si la o scadere a interactiunilor fata in fata.

• Probleme in relatii: dependenta de ecrane poate afecta relatiile interumane, provocand neintelegeri sau conflicte in cadrul familiei si prietenilor.

Efecte asupra dezvoltarii copiilor:

• Dezvoltare cognitiva: excesul de timp petrecut in fata ecranelor poate afecta dezvoltarea cognitiva si abilitatile sociale ale copiilor.

• Comportament: copiii care petrec mult timp pe ecrane pot dezvolta comportamente agresive sau pot avea dificultati in a-si gestiona emotiile.

Reducerea dependentei de ecrane este o preocupare tot mai relevanta in societatea actuala, avand in vedere cresterea timpului petrecut in fata dispozitivelor digitale. Iata cateva strategii care pot ajuta:

• Stabilirea unor limite de timp: foloseste aplicatii sau setari ale telefonului pentru a-ti monitoriza si limita timpul petrecut pe diferite aplicatii sau pe internet.

• Crearea unui program zilnic: planifica-ti activitatile zilnice astfel incat sa incluzi si momente fara ecrane, cum ar fi cititul, plimbarile in aer liber sau practicarea unui hobby

• Zone fara ecrane: stabileste zone in casa unde nu sunt permise dispozitivele electronice, cum ar fi dormitorul sau masa de dining.

Incurajeaza intalnirile cu prietenii si familia fara utilizarea telefoanelor sau tabletelor. Poti organiza jocuri de societate sau plimbari in parc.

Fa-ti un jurnal al activitatilor pentru a observa cat timp petreci in fata ecranelor si cum te simti dupa acele sesiuni.

Incearca tehnici de meditatie si mindfulness care te pot ajuta sa te concentrezi pe momentul prezent si sa reduci dorinta de a verifica constant ecranele.

Evita utilizarea ecranelor cu o ora inainte de culcare pentru a imbunatati calitatea somnului. Foloseste acest timp pentru a citi o carte sau a asculta muzica relaxanta.

Inlocuieste timpul petrecut pe ecrane cu activitati fizice. Sportul nu doar ca imbunatateste sanatatea fizica, dar si pe cea mentala.

Informeaza-te si informeaza-i pe cei din jur despre efectele negative ale utilizarii excesive a ecranelor, in special asupra sanatatii mintale si fizice.

Descopera noi hobby-uri care nu implica tehnologia, cum ar fi pictura, gradinaritul sau gatitul. Aceste activitati pot fi o modalitate excelenta de a-ti ocupa timpul.

Bibliografie:

Anders Hansen, Mats Wanblad, (2022), Creierul ecranului, ed Publica, 60-107;

Aric Sigman,(2017), Screen dependency disorders: a new challenge for child neurology, Journal of the International Child Neurology Association, 1-8;

Glenn I. Latham, (1994), The power of positive parenting, ed Northwest Publishing Inc, 20-53;

John O. Cooper, Timothy E. Heron & William L. Heward (2007), Applied behavior analysis, ed Upper Saddle River, 140-145, 274-276;

Russell A., Barkley,( 2021), Copilul dificil. Manualul terapeutului pentru evaluare si pentru trainingul parintilor, editura ASCR, 100-123;

Steven Ward (2009), What you need to know about motivation and teaching games, Lulu, p 144- 147, 152-156.

Mihai Paun, psiholog